Dor de doi, dor de noi

Mi-e dor in fiecare zi
De ce n-a fost, si-ar fi putut sa fie...
Mi-e dor de visul de copii
Trait de noi, candva, pe-un petic de hartie.

Intr-un an, o zi, o luna...
Nu conteaza cand si care!
Stiu ca era primavara,
Si pomii erau in floare!

M-ai luat timid de mana,
Eu te-am privit curioasa,
Pe un petic de hartie
Tu mi-ai desenat o casa.

N-am sa uit cata rabdare
Ai avut atunci cu mine,
Si cu cata-nflacarare
Mi-ai descris schita-minune.

Asta va fi casa noastra
Dupa ce vom fi majori!
Va avea si o gradina
Cu copaci, copii si flori!

Greu de descris in cuvinte
Bucuria de copil,
Ce se vrea adult, parinte,
Chiar in luna lui april.

Anii au trecut in graba
Cu bucurii si nevoi,
Insa viata rea si cruda
Ne-a despartit pe noi doi;

Pe tine, suflet curat,
Te-a trimis la Domnu-n cer,
Iar pe mine m-a lasat
Suflet singur si stingher.

Da! Eu am acum o casa
Pe un petic de hartie,
Dar...Un dor cumplit m-apasa,
Dorul de copilarie...

Mi-e dor in fiecare zi
De ce n-a fost, si-ar fi putut sa fie...
Mi-e dor de visul de copii
Trait de noi, candva, pe-un petic de hartie.